Notiţă

de pe pagina de FB a Simonei Ciobanu

Metanoia ca renunţare:

"Intensitatea durerii percepută în cazul renunţării este doar măsura îndepărtării de raţiunile dumnezeieşti. Vindecarea ţine de conlucrarea cu Voinţa lui Dumnezeu." teolog Adrian Ciobanu 

"În formele ei majore, renunţarea este cea mai dureroasă experienţă umană. Când renunţarea la noi înşine înseamnă renunţarea la anumite trăsături de personalitate, la tipare comportamentale bine stabilite, la ideologii şi chiar la un întreg stil de viaţă, durerea poate fi chinuitoare. Dar aceste forme majore de renunţare sunt necesare dacă vrei să ajungi cât mai departe pe drumul maturităţii şi creşterii spirituale. Ca în orice fel de renunţare, cea mai mare teamă este că rămâi complet golit. Este frica existenţială de a fi redus la zero. Dar orice trecere de la un mod de viaţă la altul înseamnă moartea celui vechi şi naşterea unuia nou."
Scott Peck, în "Drumul către tine însuţi şi mai departe"