Întâlnirea de 10 ani după liceu :-)

Dah...trag aer în piept şi încerc să cuprind în câteva cuvinte impresiile de după întâlnire...

Întâlnirea a încheiat un ciclu şi am simţit-o ca fiind vindecătoare...

Surpriza zilei ne-a oferit-o profesoara de engleză care-a scos nişte comori la iveală, autobiografii realizate de noi prin clasa a 10-a :-)...... Autobiografia mea se întinde pe 3 pagini şi m-a intrigat faptul că descrie amintiri despre diferite personaje care au trecut prin viaţa mea şi puţine detalii despre mine, ca şi cum mă defineam prin oamenii pe care îi întâlneam. Şi foarte interesant că încă de atunci eram în "căutare".... iată un fragment din autobiografia mea, cu tot cu corecturi:

"The most significant man in my childhood's years was my grandfather. I've never seen such an honest man, that is a working and a christian man at the same time. I loved him with all my heart, but God took him away three years ago. That shocked me, I've changed a lot since then, because I prayed to Gad to save my grandfather, but He didn't. Even now I can't really understand that he died.[...] Since that moment I had trouble understanding God. Why does he give us pain? So I started asking myself questions about 'is there a God?', but I didn't find the answer. "

(2001)

În liceu, privindu-mă cu ochii de acum, am fost o fată prea emoţională, evenimentele erau toate exagerate în mintea mea, trăite prea intens pentru nimicnicia lor. Nu aveam o viziune de ansamblu şi chiar dacă eram sinceră în căutări, rămâneam prea des la stadiul superficial al lucrurilor. 

În final, întâlnirea a fost dulce-amăruie...