De Dimineaţă

Podoabe disponibile aici: https://de-dimineata.soldigo.com/

Azi e zi de recoltă: lavandă, salvie, roiniţă şi cine ştie ce-o mai fi prin grădina "luxuriantă" din spatele blocului.

Răul care nu se vede cu ochiul liber, care stă în ascuns de noi, în noi, acesta ne face cel mai mult rău. Cu lăcomiile şi gândurile "la vedere" ne luptăm înflăcăraţi, ca şi cu muştele, dar nu vedem lupul care ne pândeşte din peşteră. Am deseori sentimentul că fac ceva total greşit, ceva fundamental, care-mi scapă efectiv. Din când în când mi se varsă un sac de lacrimi pe umărul cuiva şi nu înţeleg de unde vine atâta durere. Ieri am realizat că lupul meu din peşteră are un nume... este păruta iertare. Nu am iertat. Pe mulţi. Nu m-am iertat nici pe mine pentru răul ce l-am făcut altora. Atâta vreme lupul a dormit liniştit, crescând şi făcându-se tot mai fioros, hrănindu-se cu fiecare măturare sub preş şi cu fiecare abordare superficială a situaţiilor grele din viaţa mea. Lupul meu e Neiertare. Vreau să iert, dar ca să iert, trebuie să culeg mai întâi salată din grădina ursului, adică să trec prin grădina rememorării amintirilor dureroase şi să spun cu voce tare pentru car

"Very few of us have any difficulty recognizing that crying conveys hurt. But far fewer of us realize that getting mad—as a reaction to some perceived threat, insult, or injustice—is a desperate attempt to cover up that hurt."  the sun will rise and we will try again

Ieri, printr-un sat, căutând şi cântând. Country road take me home To the place that I belong :-)