De Dimineaţă

      Mă întreb de câţiva ani încoace Ce sunt podoabele? şi ce caut eu în această ceată de artizani care făuresc înflorituri în scopul de-a înfrumuseţa purtătoarea...        Scriu ca un om care multă vreme a folosit îmbrăcămintea pentru a se ascunde şi a se apăra de lume. Am trăit un permanent sentiment ruşine şi nemulţumire faţă de fiinţa mea, o stare cultivată mulţi ani, începând din copilărie. Ascunsă sub haine largi şi lălâi, sub haine băieţeşti, am dispreţuit orice ar fi putut să-mi dea o notă feminină, căci îmi era frică să fiu ceea ce sunt.         Am trecut printr-un timp al căutărilor, când confuzia şi experimentele se puteau citi în ţinuta mea – azi îmbrăcată sport, mâine “office”, poimâine ca o fată de liceu. Se putea ghici pe îmbracăminte prin ce eră muzicală treceam în acel moment şi plutea în garderobă un aer de om care se caută pe sine, pentru că nu ştiam cine sunt. După terminarea studiilor, m-am încadrat nu numai în câmpul muncii, ci şi într-un fel de-a fi împr

"Mie însumi îmi sunt un cal troian." Nichita Stănescu pictură de Sergey Rimashevsky

Frigul iernii nu ajunge nicicum la sufletele iubitoare de copăcei şi maci:

Îmi împart atelierul cu Dan de la Gândul de Lemn aşa ca majoritatea lucrărilor lui sunt criticate, aclamate, pipăite, lăudate de mine... am onoarea! :-) Ultima lui creaţie este o lingură cu căucul rotund, aşa cum îmi plac mie lingurile şi cu o formă sculpturală minunată. La atingere e extraordinar de fină şi perfect finisată... Mă mai uit azi si mâine la ea, căci în curând va pleca peste ocean...      

             "Slăbeşte, bucură-te şi taci! Lasă-te de fumat, bucură-te şi taci! Curăţă ograda ta, bucură-te de curăţenie şi lasă gunoiul vecinului acolo unde vecinul însuşi l-a pus. Căci între vecin şi gunoiul din curte există o relaţie ascunsă, nişte emoţii pe care nu le cunoşti, sentimente pe care nu le vei bănui vreodată şi cauze ce vor rămîne, poate, pentru totdeauna ascunse minţii şi inimii tale.              Între omul gras şi grăsimea sa există o relaţie ascunsă. O înţelegere. Un secret. Un sentiment neînţeles. O emoţie neconsumată. O dragoste respinsă. Grăsimea este profesorul grasului. Viciul este profesorul viciosului. Şi, în viaţa noastră nu există profesori mai severi decît viciile şi incapacităţle noastre.." zice Nicolae Steinhardt

Brăţară cu închizătoare din năsturel de lemn Broşă cu bujori

          Cu vreo 2 săptămâni în urmă, eram în trecere prin oraş cu o prietenă, într-o dispoziţie bună şi convinsă că lumea e frumoasă, toamna şi frunzele sunt minunat aşternute, totul e bine.           Şi cum mergeam pe trotuarul plin de trecători, iată că văd cum paznicul unei bănci aruncă firimiturile şi resturile dintr-o pungă cu covrigi, exact în faţa mea, cu un gest rapid şi se retrage înapoi la postul lui. Luată prin surprindere, fără să mă opresc, îmi scapă un "Cee oaameni..." cu voce tare şi indignată îi mai spun şi prietenei "Ai văzut cum a aruncat firimiturile pe jos...". Nenea paznicul sigur m-a auzit, căci vocea mea cristalină nu aduce a şopotul unui pârâiaş, ci mai degrabă a talangă de văcuţă bălţată.           După ce fac 2-3 paşi, îmi vine mintea la cap şi-mi dau seama că sunt ultimul om de pe Pământ. Nenea paznicul... nenea paznicul tocmai terminase masa de prânz şi îşi împărţea, cu siguranţă, firimiturile cu nişte porumbei. Nu mi-am întors priv

Îmi fur singură bucuria. Toate minunile se desfăşoară în jurul meu şi multe-s pentru mine, dar eu rămân mereu la stadiul de omidă cârtitoare. Trăiesc, fără să vreau, pe principiul lui Alejandro Jodorowski, care zice că păsările care se nasc în cuşcă, au impresia că a zbura este o boală...

          Pe Mariana, 64 de ani - dar arată de 50 - am întâlnit-o ieri când aşteptam să-mi scot de la secretariat diploma de pictor, pe holurile ultimei şcoli absolvite. Tocmai ieşise de la cursul de pian şi mergea să-şi facă coafura. Arăta proaspătă, frumoasă şi îngrijită, îmbrăcată comod în blugi şi-n tenişi şi mai era şi bună la suflet, căci mi-a dezvăluit secretul tinereţii ei, cu glas şoptit şi trăgându-mi cu ochiul, complice: " Să nu pui toate la inimă, să nu te îngraşi şi să faci mişcare! ".           Cu voinţă, spune ea, a reuşit să ajungă la o raţie de 2 ţigări pe zi, iar cât am vorbit, a fumat o jumătate de ţigară, cealaltă jumătate a stins-o şi a pus-o pe mai târziu în pachet. Între timp, a trecut profesoara de canto pe lângă noi şi Mariana a sfătuit-o să nu mai poarte tocuri, să-şi ia şi ea tenisi, ca să nu se mai chinuie când traversează curtea pietruită a şcolii. La final i-a urat "Să dea Dumnezeu o zi bună!" şi nu a mai stat mult cu mine, căci er

Încă o comandă simpatică, am pictat două broşe cu 2 fetiţe zurlii, pentru a marca 10 ani de la începutul prieteniei lor. La mulţi ani, fete frumoase!

Ibi începe orele de desen. Datele ei de contact sunt: Ibolyo Kratochwil 0740-026584 Sunaţi-o cu încredere :-) înainte de curs                                      după curs în timpul cursului  Iată şi câteva imagini în premieră, din timpul realizării portretului:  În urma cursului susţinut de Ibi, am reuşit să progresez, iar acum realizez portrete pentru revista Arthos:     ⁸

Locaţia preferată în zilele cu soare :-) Dan cu lemnul, eu cu lâna...    

Oana Pellea, referitor la moarte "Ca să nu îţi fie frică de momentul ăla, trebuie ca până atunci, tot ce parcurgi, clipa de clipă dacă s-ar putea, să fie PLIN. Să fie îndumnezeit." ~ într-un interviu din emisiunea Profesioniştii  

Brăţară gri din fetru, brodată, cu încuietoare reglabilă. :-)