de ce tăcem

<<- Poate că cele mai teribile cuvinte rostite de Mântuitorul sunt la Luca 22, 67: "Dacă vă voi spune nu veţi crede".
Aceasta-i condiţia umană. Nu-L credem. Nu ne credem unii pe alţii. Nu vrem, nu putem, nu ştim, nu cutezăm, nu ne străduim să-i credem pe ceilalţi. Experienţele sunt intransmisibile. Ajungem să pricepem unele lucruri – la ce bun? Nu suntem crezuţi. Putem vorbi, dar nu putem stabili comunicaţia, obţine legătura. Ce ne rămâne a face decât, urmându-I pilda, să tăcem (neîncruntaţi)?>>

Jurnalul Fericirii, N. Steinhardt