24 noiembrie 2017

Íntrebare

Un subiect la care mă gândesc în ultima vreme.

"Să nu acordaţi intimitate oricui; nu o datoraţi integral decât celor ce vă sunt rudenii spirituale. Intimismul, fără discernământ, e mai mult decât o vulgaritate, e un păcat: te vinzi şi nu ştii cui."

Cum rămâne cu blogul atunci, cum facem să rămânem sinceri, să împărtăşim, dar să ne şi protejăm?


22 noiembrie 2017

Dezvrăjirea...

Una din marile lecţii de anul acesta: să nu mă mai las prinsă în "filmele" altora. Să ştiu clar ce am de făcut şi să fac, fără să mă las distrasă sau atrasă în dramele create în jurul meu. Undeva e o fisură, o lipsă de protecţie care îi "invită" pe cei din jur să profite de disponibilitatea mea.

Mă flutură vântul cum vrea, căci nu mi-am clădit pilon solid. În periplurile mele relaţionale caut iubirea părintească şi când găsesc oameni dispuşi să îmi ofere ghidare - îmi las sufletul cu totul în mâinile lor şi confund îndrumarea cu siguranţa de care aş fi avut nevoie în copilărie. Îmi caut mama în multe din relaţiile din jur. Dar găsesc acelaşi tip de mamă - cea care oferă prin acaparare totală. Iubirea maternă pe care am întâlnit-o până acum este doar abuz şi mă frustrează.

E penibil să cauţi dragoste maternă la 33 de ani? Poate nu e penibil, dar uşor disfuncţional este.... pentru că mă bag în continuu în relaţii dubioase din cauza acestei căutări. Relaţii în care nu ai voie să pui limite dacă vrei să primeşti ce ai nevoie. Aici e greşeala mea, trădarea faţă de mine însămi: îmi doresc atât de mult mângâierea maternă, încât vând părticele din ceea ce sunt la schimb. Şi mă trezesc dezgolită şi trăind ne-autentic... doar pentru un strop de ceea ce-mi lipseşte... Mai merită preţul? Acum că am descoperit tiparul... voi putea rupe vraja?

21 noiembrie 2017

Şi-ades câte unul mai vârstnic râdea


Era o fântână



Pe-o lungă şi aspră şi stearpă şosea,
Ca toate şoselele lumii.
Pe-o lungă şi aspră şi stearpă şosea,
Era o fântână cu ciutura grea.
Căci apa-şi clădise, trecând peste ea,
În straturi, pojghiţele humii.

Era o fântână cu cumpăna grea,
Ca toate fântânile vieţii.
Era o fântână cu cumpăna grea,
Cu apa sălcie şi caldă şi rea.
Dar furca cu braţele-ntinse pândea,
Momind de departe drumeţii.

Zoreau însetaţii s-ajungă să bea,
Ca toţi însetaţii din viaţă.
Trăgeau cu putere de cumpăna grea
Dar apa sălcie şi caldă-i gonea.
Şi-ades câte unul mai tânăr pleca
Cu lacrimi de ciudă pe faţă.

Şi-ades câte unul mai vârstnic râdea
Ca toţi ce-o cunosc: APA VIEŢII.
Era o fântână cu cumpăna grea,
Cu apa sălcie şi caldă şi rea.
Dar furca cu braţele-ntinse pândea,
Momind de departe drumeţii.

de Elena Farago


17 noiembrie 2017

Pledoarie pentru breton

Nu credeam că blogul meu va lua vreodată turnura spre sfaturi "beauty", căci eu mă văd mai degrabă "shabby" :-) dar azi m-am gândit să scriu fetelor care, ca şi mine, au păr lung şi şi-l poartă mereu în coadă. Îl poată mereu prins pentru că nu e foarte practic să îl laşi liber, mai ales când alergi după un copilaş drăgălaş sau orice faci - îţi intră în ochi, îţi inundă faţa. Dar viaţa mea s-a schimbat :)) de când mi-am făcut breton şi mi-am filat părul - Nu mai intra nimic în ochi şi filarea mi l-a făcut mult mai rar.

Bonus: când îl piaptăn cade mult mai puţin, câteva fire.


Pont: Deci io de-aia nu îmi făceam breton până acum pentru că nu ştiam să-l îmblânzesc. Secretul e că atunci când te speli pe cap, îţi piepteni bretonul în jos şi ţi-s usuci cu foenul aşa în jos. Astfel temperezi eventualele vârtecuşuri şi bretonul stă cuminte.




12 noiembrie 2017

Motherhood versus Childhood

De joi a început Ian să meargă la grădi. Acasă se comportă ca un taifun.
Eu, disperată: Nu mai pooooot!
Ian, din cealaltă cameră: BAA MAAI POOŢI!!!!