15 mai 2017

De ce scriu pe blog?


~ Mă ajută foarte mult, scrisul e printre puţinele modalităţi prin care pot comunica cu ceilalţi - ştiu că sunt câţiva prieteni care citesc aceste rânduri. Mă simt auzită.
~ Am foarte multe de spus, pentru că multă vreme nu am avut cui să îi vorbesc şi acum sunt ca o "scăpată de-acasă" de când cu internetul şi blogăreala.
~ Pentru că în secret îmi doresc să ştiu că nu sunt singura care trece prin încercările astea care mă tulbură peste măsură.
~ Uneori nu mai ştiu cum să strig după ajutor şi atunci scriu pe blog.
~ Îmi plac cuvintele, îmi place creaţia. Îmi dă un sens. Îmi împlineşte o parte din ceea ce sunt.
~ Aş vrea să inspir şi pe alţii să scrie despre partea mai puţin "publicată" a vieţii lor. Să demitizeze. Să prezinte viaţa, aşa cum e ea defapt. Ce cred ei despre viaţă. Epoca romantismului e apusă, nuferii, barca şi luna sunt expirate. E o sete de un nou romantism care să ne aprindă inima: realitatea şi sinceritatea, atâta cât o cunoşti acum.
~ Scrisul e vindecător.


Vă mulţumesc celor care îmi citiţi blogul :*

4 comentarii:

  1. Deci fix, aproape, la fel gandeam eu in urma cu aproape 2 ore. Pentru ca am scris la distanta de cateva minute pe pagina de FB niste chestii care ardeau in mine si pe care trebuia sa le scot si ma gandeam de ce am facut asta, pentru ca unele, oricat de criptate ar fi fost, erau lucruri foarte intime si dureroase... apoi mi-a venit raspunsul asta, ca am fost atatia ani cu gura efectiv inchisa, blocata, incat acum simt o nevoie reala, vie, de a spune ce simt, ce gandesc si prin ce trec... Sa mai scrii, stii ca pe mine ma ajuti mult!

    RăspundețiȘtergere