10 februarie 2016

Grădinuţa

Viaţa în familie nu e întotdeauna numai baloane, flori, ciocolată şi zâmbete… De multe ori mă supăr pe soţul meu şi îmi vine să îmi iau câmpii, dar de când am descoperit noua „metodă”, relaţia noastră este mult mai bună. Hihihi De fiecare dată când mă supără, mă gândesc la ceva nemaipomenit de frumos: felul cum a reuşit să încropească o grădinuţă în spatele blocului, pe un teren arid. Cum şi-a făcut căruţ ataşat la bicicletă şi a cărat pământ roditor de la pădure, cum a împletit gărduleţ din nuieluşe de alun, cum a săpat straturile şi a semănat, cum a făcut colţul special pentru mirodenii. Şi-mi spun că dacă omul acesta a reuşit să muncească atât de mult ca să înflorească şi să rodească un locşor fără speranţă, atunci merită iubit şi când sunt supărată pe el :-) Şi toată această poveste are gust de supă de păstăi de fasole, culese din grădinuţa făcută de el.

5 comentarii: