15 iulie 2014

Making of...

...colier "Primăvara Vintage" :-)



Mi-ar place să am răbdare să fac câte un making of pentru fiecare colier...

12 iulie 2014

De dragul creaţiei

Îmi aduc aminte de entuziasmul pe care l-am avut dintotdeauna când am creat un lucru de mână, de la fulare tricotate la transformarea pantalonilor în rucsăcei... Era o frenezie cu care cream, folosind ce aveam la îndemână, adică mai nimic... :-) Şi m-am pornit acum în aventura regăsirii mega-entuziasmului de atunci, am început cu un săculeţ pentru lingurile lui Dan, l-am brodat cu nişte plăntuţe. Ceva simplu şi necomplicat, dar lucrat cu drag şi fără să fie nevoie. Asta îmi lipseşte mult, să creez de dragul creaţiei... S-ar putea să fie noul meu hobby :-)






11 iulie 2014

Cântecul

"Există un trib în Africa unde data naşterii nu se calculează din momentul naşterii şi nici cea a conceperii, ci din momentul în care copilul a devenit un gând în mintea mamei sale. Atunci când o femeie se decide să aibă un copil, se duce şi se aşază singură sub un copac şi acolo stă şi ascultă până când aude cântecul copilului care vrea să vină. Şi după ce a auzit cântecul acestui copil merge la bărbatul care va fi tatăl copilului şi îl învaţă şi pe el. Mai târziu, atunci când fac dragoste, pentru a concepe fizic copilul, vor cânta acest cântec ca o modalitate de a-l invita să se nască.

[...]

În tribul african există încă un moment în care unei persoane i se cântă cântecul său. Dacă această persoană comite o crimă sau un act inacceptabil social, atunci ea este chemată în centrul satului şi oamenii din comunitate formeaza un cerc în jurul său. După care îi cântă cântecul. Tribul înţelege că modul de a corecta actele antisociale nu este pedeapsa; ci dragostea şi reamintirea propriei identităţi. Atunci când îţi recunoşti cântecul nu îţi mai doreşti să faci ceea ce ar răni pe altcineva."

Sursa textului aici: http://webcultura.ro/cantecul-prin-care-omul-este-invitat-sa-se-nasca/

de Brian T. Kershisnik

7 iulie 2014

Unicitatea

Dorinţa mea de unicitate este sabotorul meu.

Dan mi-a dezvăluit cheia unicităţii. Artistul are o relaţie cu ideea din spatele creaţiei, e o idee ce izvorăşte din fiinţa artistului şi care se poate manifesta oricând şi oriunde sub multe alte forme exterioare: scris, pictură, muzică. Ideea nu poate fi furată, doar formele ei exterioare pot fi furate, distruse, aruncate, ciopârţite. Ideea care susţine creaţia e a artistului pentru totdeauna. Ea se transformă în "mai mult", "mai bine", "mai profund", "mai cizelat", până ajunge la ESENŢĂ.

"De Dimineaţă" m-a adus în multe situaţii în care am fost nevoită să mă confrunt cu mine însămi şi cu neputinţele mele. Şansa mea e să ramân sinceră pe mai departe, ca să pot creşte odată cu munca, să nu mă blochez în situaţii pe care nu le pot schimba, ci să le folosesc pentru a deveni un om mai bun. Cum spunea Andrei Pleşu: "Am văzut nenumăraţi oameni importanţi de cultură care-s perfect nerezolvaţi omeneşte. Suspendaţi încă într-un proiect care nu-i pune în ordine, care nu le dă umanitatea ultimă". Ei bine, refuz să rămân încremenită într-o situaţie care nu îmi aduce umanitatea ultimă! :-)

Nu unicitatea trebuie urmărită! Unicitatea este un efect exterior care apare în urma trecerii ideii artistice prin prisma omului unic care suntem. Doar când un artist ajunge să se cunoscă, cine este el în raport cu Divinitatea, doar atunci va crea autentic. Iar unicitatea va veni ca o expresie a unicităţii fiinţei lui şi nu ca un scop în sine.

Mulţumesc, Dănuţ! :-)