Mariana

          Pe Mariana, 64 de ani - dar arată de 50 - am întâlnit-o ieri când aşteptam să-mi scot de la secretariat diploma de pictor, pe holurile ultimei şcoli absolvite. Tocmai ieşise de la cursul de pian şi mergea să-şi facă coafura. Arăta proaspătă, frumoasă şi îngrijită, îmbrăcată comod în blugi şi-n tenişi şi mai era şi bună la suflet, căci mi-a dezvăluit secretul tinereţii ei, cu glas şoptit şi trăgându-mi cu ochiul, complice: "Să nu pui toate la inimă, să nu te îngraşi şi să faci mişcare!".

          Cu voinţă, spune ea, a reuşit să ajungă la o raţie de 2 ţigări pe zi, iar cât am vorbit, a fumat o jumătate de ţigară, cealaltă jumătate a stins-o şi a pus-o pe mai târziu în pachet. Între timp, a trecut profesoara de canto pe lângă noi şi Mariana a sfătuit-o să nu mai poarte tocuri, să-şi ia şi ea tenisi, ca să nu se mai chinuie când traversează curtea pietruită a şcolii. La final i-a urat "Să dea Dumnezeu o zi bună!" şi nu a mai stat mult cu mine, căci era, cum vă ziceam, grăbită să ajungă la coafor: "Ce nu face natura, face pictura".  În cele 5 minute cât a mai rămas, şi-a savurat "cel mai bun cappucciono" servit fierbinte de la tonomatul de pe holul şcolii. Am mai aflat de la ea că fusese asistentă medicală, lucrase şi la copii şi la adulţi. Iubeşte oamenii şi trăieşte cu convingerea, mi-o repetă, că "nu trebuie să le pui pe toate la inimă şi nu trebuie să fii prost" - femeia aceasta minunată e pe-o minte cu prietenul meu Steinhardt, după ieşirea din închisoare...

          După două ore şi jumătate, am reuşit să-mi scot diploma, cu peripeţii bineînţeles, iar la ieşirea din şcoală, pe cine zăresc de cealaltă parte a străzii, proaspăt frezată şi cu zâmbetul cochet pe buze: pe Mariana, care în pas grăbit spre alte treburi importante şi minunate, îmi face cu mâna, continuându-şi veselă drumul.

:-)

ilustraţie de Fred Calleri