Tainele Boiangeriei - Episodul 2 - Păpădiile
Păpădia – Taraxacum officinale
Legenda
spune...
… că Dumnezeu a
trimis un înger pe Pământ la începutul lumii ca să întrebe
toate florile cum doresc să fie îmbrăcate. Dintre toate florile,
doar Păpădia era nehotărâtă şi neştiind ce să-i spună
îngerului a mai cerut o zi în care să se gândească.
În
ruga ei spre Cer, micuţa Păpădie, care era atunci doar o simplă
plantă, fără culoare şi fără formă, a văzut strălucirea şi
Bucuria Soarelui şi şi-a dorit să fie ca el. Dar când noaptea s-a
lăsat şi a văzut Luna, clară şi plină de farmec, şi-a dorit
mai degrabă să aibă straie diafane. Iar când Stelele au apărut,
micuţa Păpădie s-a îndrăgostit de ele şi şi-a dorit nespus de
mult să le semene.
A
doua zi, îngerul a venit după răspuns, iar ea era încă
nehotărâtă dacă să ceară hainuţe ca Soarele, ca Luna sau ca
Stelele. Aşa că Dumnezeu a împăcat-o şi a facut-o la început
galbenă-aurie şi cu petale radioase, apoi i-a dat coroană diafană
ca Luna, iar în final a trimis şi vântul cald de vară peste ea să
îi preschimbe hainuţa în multe steluţe.
Bine
v-am regăsit, dragi prieteni. După cum v-am promis în primul
episod, astăzi vom încerca să vopsim pentru prima dată, dupa
cum v-aţi dat deja seama, cu păpădii. Povestea merge mai departe,
ca vântul din Vama Veche, şi se opreşte în cel mai la îndemână
atelier de boiangerie, adică pe moşia unor prieteni. Sunt pregătită
pentru marele experiment de primăvară, vopsirea textilelor cu
păpădie. Reţeta începe aşa: se ia traista la spinare şi se
caută floarea galbenă, inconfundabilă, a păpădiilor. Vom recolta
doar florile, fără frunze sau tulpină, având deosebită grijă să
nu culegem mai mult de două treimi dintr-o tufă.
Proporţia
păpădii/apă este de 1/3: într-o oală mare se pune 1 castron de
flori de păpădii, 3 castroane de apă şi se fierb 45 de minute.
Strecurăm păpădiile,
iar în soluţia rămasă adăugăm o ceaşcă de oţet. În acest
moment putem introduce şi materialul textil în baia de vopsit. În
prealabil materialul a fost înmuiat în apă călduţă cu puţin
săpun.
Fierbem la foc mic,
fără clocote, timp de aproximativ 1 oră. Dacă prelungim timpul de
fierbere, nuanţa se poate intensifica. După fierbere, materialul se
scoate, se spală în mai multe ape şi se pune la uscat. A rezultat
o culoare de galben pai, caldă, pufoasă, plăcută ochiului, dar
mai ales sufletului.
Sper ca v-a plăcut
prima lecţie de boiangerie, şi aştept cu nerăbdare să îmi
arătaţi rezultatele voastre. Bulgări de lumină meşteriţi de
mâinile voastre, vopsiţi după reţete stravechi pe care cu drag
le-am învăţat şi pe care cu şi mai mare drag le împărtăşesc
cu voi. Dar din dar :)
* Notă. Pentru a obţine
o culoare uniformă, amestecaţi din când în când în baia de
vopsit şi menţineţi materialul complet scufundat. Dacă se evaporă
prea mult din soluţie pe parcursul vopsirii, puteţi completa cu apă
până la cantitatea iniţială.
Ce imi place, zici ca ai in mana o veche carte de bucate, alaturi de cuptor totul pare dintr-o perioada trecuta. Spor la creat papadii!:)
RăspundețiȘtergere