14 februarie 2011

Slow Life

Obisnuita cu iuresul si haosul, am inteles greu ca viata poate sa fie MAI frumoasa daca nu folosesti scurtaturi. Sa iei drumul lung si tihnit al lucrului facut de tine. Si cam o data sau de doua ori pe saptamana am inceput sa fac paine de casa, pe care o imbunatatesc de fiecare data cu un ingredient nou.

Iata reteta mea de paine, in mod obisnuit:
Un kilogram fara 3 pumni de faina se pun intr-un vas. Se adauga sare, un cubulet de drojdie, o lingura de zahar si apa calduta. Apa (cam 2 pahare) se pune astfel incat dupa framantare, aluatul sa nu se lipeasca de castron, dar sa aiba totusi o consistenta moale. Se framanta pana se omogenizeaza. Vasul se acopera cu un prosop si se lasa la dospit intr-un loc caldut.
Dupa ce isi mareste volumul (2-3 ori), imprastiu cei 3 pumni de faina pe masa de lucru, scot aluatul care este lipicios acum si il mai framant inca un pic cu faina ramasa. Impart aluatul in painici mai mici si le aplatizez in mana ca niste placinte, astfel se coc mai repede si obtinem maximum de coaja crocanta. Aprind cuptorul, ung tava cu ulei si le pun frumos la copt. Apoi le urmaresc din cand in cand sa vad ce mai fac :) si uneori le intorc si pe cealalta parte.

* inainte sa le pun la cuptor, uneori le ung cu sos de rosii deasupra
* cand framant aluatul, uneori pun si seminte de floarea soarelui, de susan, de mac, busuioc, marar


Reteta de paine la care am ajuns de curand:
Desi si nu creste decat foarte foarte putin, ies painici geniale. Am amestecat ochiometric grau integral macinat la masina de cafea, faina integrala de ovaz si faina alba. Apoi sare, drojdie, putin zahar ca sa ajutam procesul de dospire, apa calduta. Dupa vreo ora, realizez ca aluatul este afanat si aerat, dar nu a crescut mult in volum. Rastorn aluatul si fac painici pe care le coc la cuptor, in tava unsa cu ulei. Yami! :)

 Painicile de la expo :)

...Si asa cu slow food-ul in slow life-ul meu :) 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu